CAP I. Literatura ca arta a cuvantului

Termenul de arta are mai multe acceptii: desemneaza un mod de cunoastere concretizat in opere artistice, substantivul "arta" este sinonim cu pricepere, talent, dexteritate, de aceea folosim in limbajul curent sintagme precum "arta culinara","arta conversatiei", etc.
Exista 7 arte propriu-zise: literatura, muzica, artele plastice, sculptura, coregrafia, artele decorative, cinematografia. Artele formeaza un sistem fiindca se influenteaza reciproc.
Clasificarea artelor:
I. Dupa materialul din care isi confenctioneaza operele: muzica- sunetul; artele plastice- culoarea; sculptura- piatra, lemnul, marmura, osul, gheta, etc; literatura- cuvantul; coregrafia- miscarile trupului; cinematografia- imaginea cinetica.
II. Dupa organul sau organele de simt prin care se recepteaza operele artistice: a) arte vizuale: artele plastice, sculptura, coregrafia, cinematografia b) arte auditive: muzica, coregrafia, literatura(partial) c) arte audio-vizuale: literatura, cinematografia, coregrafia.
III. Dupa timpul necesar receptarii operelor ca intreg: a) artele sincronice (opera este receptata deodata in totalitate): artele plastice, sculptura, artele decorative; b) arte diacronice (operele sunt receptate in timp): literatura, muzica, coregrafia, cinematografia.
Exista doua moduri de cunoastere: cunoasterea stiintifica si cunoasterea artistica. Cunoasterea stiintifica este una de tip rational si se bazeaza pe rationamente logice, pe teoreme si pe axiome. Scopul cunoasterii stiintifice este descoperirea adevarurilor si a legilor care guverneaza realitatea. Cunoasterea artistica in schimb se bazeaza pe presupozitii, pe imaginatie, pe sensibilitate si de accea este una subiectiva. Aceste doua moduri de cunoastere stau la baza stiintei si artei.
Din totdeauna au existat relatii multiple intre stiinte si arte. Marile descoperiri stiintifice s-au reflectat mereu in domeniul artelor, in special in literatura. Faptul ca intre stiinta si arta nu exista o ruptura ci dinpotriva ele incearca mereu sa fuzioneze si visul dintotdeauna al omului e acela de a alcatui o stiinta totalitara care sa uneasca toate stiintele si artele, pe care grecii o numeau "Mathesis universalis". Despre aceasta stiinta totalitara vorbesc filosofii greci in frunte cu Aristotel, dar si alte mari personalitati din timpul renasterii, cum ar fi Leonardo DaVinci sau la noi Constantin Noica. Acceasta disciplina a ramas insa o utopie, adica ceva irealizabil complet datorita dezvoltari stiintelor si artelor.
Artele au fost influentate de-a lungul vremii de ceea ce numim modele cosmologice. In limba greaca termenul " cosmos" inseamna frumos, iar astazi e sinonim cu univers, iar termenul logos inseamna stinta, deci cosmologia este stiinta despre univers. Prin model cosmologic se intelege imaginea universului asa cum acesta apare in gandirea europenilor de-a lungul timpului. Exista in cultura europeana 3 modele cosmologice:
I. Modelul cosmologic platonician apare in antichitate si a durat pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. In acest model se credea ca universul este perfect, sub forma unei sfere. Pamantul era plasat in mijlocul sferei si are drept efect o viziune optimista asupra omului, adica omul este masura lucrurilor, a fost creat de zei dupa chipul si asemanarea lor, iar rostul sau este unul superior atata timp cat universul a fost creat pentru om. Aceasta nu inseamna ca absolut toata Europ de pana in sec. XVII glorifica omul, ci dimpotriva, in ccomedii, in romanul latin, omul e criticat pentru moravurile sau viciile sale.
II. Modelul cosmologic kantian este rezultatul unor descoperiri din domeniul astrologiei si al fizicii si este contrat modelului cosmologic platonician.Aici universul apare ca fiin infinit, fara centru, fara margini, in permanenta transformare, iar Pamantul este un pur accident cosmic. Aceasta reprezentare a universsului modifica radical viziunea asupra omului si a umanitatii. Atata timp cat universul este un accident cosmic, omul nu mai este masura tuturor lucrurilor ci este o fiinta limitata timp, supusa trecerii acestuia, suferintei, dererii si mortii. Prin urmare, maretia omului in care credeau grecii este distrusa, el fiind vazut ca un accident cosmic.
III. Modelul cosmologic einsteinian.Este pana la un punct asemanator cu cel kantian, in sensul in care si aici universul apare infinit, dar in acest univers nimic nu este absolut ci totul este relativ, supus unor tesaturi de relatii infinite. Omul nu mai este vazut ca o fiinta tragica, ci rostul sau este acela de a cunoaste pe baza ratiunii si de a-si construi astfel o civilizatie fara sa aspire neaparat la a dobandi un rost superior in univers.

Buna Seara

  Buna seara!
Ma numesc Ana si tocmai ce am absolvit liceul si ma pregatesc de facultate. Imi aduc aminte ca de multe ori simteam nevoia de putin ajutor pentru bacalaureat, insa nu gaseam nimic din ceea ce aveam nevoie. In urma acestei mici "dezamagiri" m-am gandit ca ar fi bine ca macar cei care au nevoie sa poata gasi anumite informatii utile.
   Sper ca acest blog sa fie folositor.
  Ma puteti contacta pe adressa de e-mail : mail2anutza@yahoo.com daca aveti nelamuriri.

Spor la treaba!