CAP II. Opera literara.

Sintagma de "opera literara" denumeste astazi doua lucrurri:
                                                 a) o opera anume ( de exemplu: basm, poveste, roman, etc);
                                                 b) toate creatiile unui scriitor In teoria literara (disciplina care studiaza literatura) s-a impus termenul de "text literar" in locul sintagmei de "opera literara", adica pentru a denumi o povestire, nuvela, etc, se prefera astazi termenul de text.
Cuvantul "text" vine din latina ("textus") si inseamna tesatura. In teoria literara au aparut o serie de conccepte pornind de la termenul de "text"
I. Text-discurs. Se foloseste pentru a arata ca orice text literar este defapt un discurs conceput de un autor care traieste intr-un anumit timp si spatiu asa cum orice orator isi construieste un discurs in fata unui auditoriu. Un discurs este un act de comunicare care presupune: Emitator - Cod - Mesaj - Receptor (scriitor) - (limbaj) - (text literar) - (cititor) Emitatorul (scriitorul) trebuie sa tina seama de cititorii sai pe care trebuie sa ii conduca prin diferite modalitati spre intelegerea corecta a mesajului. In teoria literara vse vorbeste de trei tipuri de cititori: - naiv - avizat - experimentat
II. Paratextul Prin paratext se intelege tot ceea ce exista dincolo de textul propriu-zis: titlu, subtitlu, nume de capitole, motto, prolog, epilog, note de subsol, etc. Paratextul contine sugestii care il ajuta pe cititor sa inteleaga textul.
III. Hipotextul sau Infotextul. Prin hipotext se ingelege ceea ce e mai putin decat textul finit, adica el cuprinde temele si motivele literare pe care literatura le-a creat de-a lungul evolutiei ei. Orice mare scriitor este si un cititor si un om de cultura si ca atare cunoaste temele si motivele utilizate de altii pe care i-a citit.
IV. Hipertextul. Hipertextul este alcatuit de scriitor si este defapt opera intreaga a unui scriitor. Pentru a citi corect un text mai intai trebuie a cunoaste intreaga opera a scriitorului.
V. Metatextul. Prefixoidul "meta-" se traduce prin prepozitia "despre" si atunci metatextul este un text despre un alt text. Metatext este un comentariu critic al unei opere sau interpretarile nespecialistilor. Pentru cunoasterea aprofundata a unui text, cititorul trebuie sa parcurga studiile specialistilor, adica metatexte.
VI. Arhitextul. Prefixoidul "arhi-" se refera la ceva urias si cand este vorba de arhitext desemneaza un text anume si tot ce s-a scris despre el, la care se adauga informatii din diferite discipline cum ar fi: teoria literara, poetica, estetica, etc.
VII. Intertextul. Prefixul "inter-" inseamna "in" si intelegem prin intertext ideea ca orice text literar contine urme ale altor texte literare, adica textul in discutie are in interiorul sau elemente din alte texte. Notiunea de intertext poate fi usa cu sintagma " text in text".
VIII. Textul ca palimsest. In teoria textului, prin "text ca palimsest" se intelege ideea ca in orice text literar se gasec urme ale aceluias scriitor sau ale altor scriitori. Scriitorul poate introduce in text citate semnalate prin " ", sub forma de grefe( fara " "), alege drept motto un citat sau face aluzii directe nu numai la opere literare ci si la mituri, legende, credinte stravechi sau la diferite idei filosofice care apartin unor filosofi anume.
IX Textul ca aisberg. Acest concept este unul foarte nou in teoria textului si desemneaza ideea ca asa cum se intampla cu un icebearg anume, are doua pari: una care se vede si alta care e scufundata in adancul apelor; asa si textul are o parte care se vede dar si o parte nevazuta de catre cititorul obijnuit, care se numeste strat de adancime al textului. Daca cititorul naiv se multumeste cu partea nevazuta, cel avizat va trebui sa aiba in vedere adancimea textului deoarece acolo se cristalizeaza sensul general al textului.
Pentru a intelege textul, cititorul avizat trebuie sa aiba in vedere: • teoria literara • critica literara • istoria literara • estetica • poetica • semiotica • pragmatica • stilistica
1. Teoria literaturii. Asa dupa cum o spune si numele, este o disciplina teoretica, in sensul in care nu are ca obiect de studiu opere concrete ale unui scriitor ci ia in discutie chestiuni generale care privesc orice opera.
2. Critica literara. Este o disciplina practica, adica un critic literar studiaza opere concrete ale unui scriitor.
3.  Istoria literaturii. Este o disciplina care studiaza literatura in evolutia ei in timp.
4. Estetica. Este o disciplina care se ocupa de toate artele si are in vedere evolutia ideii de frumos in arta.Ea se ocupa de probleme legate de specificul fiecarei arte, de legaturile dintre arte, de raporturile intre arte, stiinta si filosofie si de functiile operei artistice.
5. Poetica. Este o disciplina veche, apare in antichitate, cel mai mare poet grec find Aristotel cu lucrarea sa "Poetica". Poetica studiaza toate problemele legate de genuri si specii. Poetica unui scriitor poate fi de doua feluri: a. Imanenta sau intrinseca: prin care se inteleg acele idei subtile din insasi opera de fictiune a unui scriitor. b. Extrinseca: cuprinde ideile unui scriitor formulate nu in opera de fictiune ci in interviuri, jurnale,etc.
6. Semiotica este o stiinta foarte nou, aparuta in sec XX si nu are ca obiect de studiu numai literatura ci este disciplina generala care studiaza sistemele de semne. Semnele sunt: • verbale: cuvintele • nonverbale: imagini desenate, semne grafice, diferite semne in chimie, informatica, biologie, etc.
7. Pragmatica A aparut tot in sec XX si care cerceteaza imprejurarile concrete in care s-a nascut o opera. Pragmatica studiaza raportul dintre realitatea concreta si opera. In al doilea rand ea studiaza felul in care are loc comunicarea in interiorul textului(intre personaje) sau daca este vorba de poezie, felul in care comunica eul poetic.
8. Stilistica E o ramura a lingvisticii care studiaza stilurile generale si individuale. Stilurile generale se mai nhumesc si stiluri functionale: stilul stiintific, literer-artistic, juridico-administrativ, publicistic.
In afara de aceste stiluri, stilistica mai studiaza si stilurile inndividuale, iar cand e vorba de literatura studiaza stilistica diferitilor scriitori.